they dare tell us we prove weakness by dreaming...but i wonder if we - who build worlds,make souls dance and talk with the clouds - are the weak ones...or them...who see nothing but walls and rigid words...
Draga Andreea, nu stiu daca as scrie in engleza nu imi este greu, ba dimppotriva imi este la fel de usor ca in romana sa comentez.Totusi am sa comentez in limba romana! Cred ca pe lume sunt mai multe tipuri de oameni, oamenii care se multzumesc doar sa viseze, oamenii care creeaza vise si basme si mituri, alimentand astfel rezervorul spiritual al omenirii, din care isi trag toti seva. Si as zisii oameni pragmatici care joaca dupa regulile interesului material si egotic, oameni netulburatzi de intrebari sau de nesigurantze! Oameni care traiesc in cetztzi de piatra si de cuvinte(argumente si convingeri"solide").Acesti oameni nu vor sa zburde pe o campie cu flori, nu vor sa asculte raul de primavara gonind prin vaioagele muntzilor! Acesti oameni nuse uita spre cer ca sa priveasca stelele niciodata. Daca ma intrebi pe mine, ei sunt cei mai pierdutzi!
Adevar graiti amandoi, si tu si prietena mea Andhra. Asa cred eu cel putin. Mai e totusi o categorie. A celor care viseaza atat de mult incat realitatea nu se mai distinge de vis. Despre ei nu am ajuns inca la o concluzie. Poate ei sunt cei mai fericiti :)
2 comments:
Draga Andreea, nu stiu daca as scrie in engleza nu imi este greu, ba dimppotriva imi este la fel de usor ca in romana sa comentez.Totusi am sa comentez in limba romana! Cred ca pe lume sunt mai multe tipuri de oameni, oamenii care se multzumesc doar sa viseze, oamenii care creeaza vise si basme si mituri, alimentand astfel rezervorul spiritual al omenirii, din care isi trag toti seva. Si as zisii oameni pragmatici care joaca dupa regulile interesului material si egotic, oameni netulburatzi de intrebari sau de nesigurantze! Oameni care traiesc in cetztzi de piatra si de cuvinte(argumente si convingeri"solide").Acesti oameni nu vor sa zburde pe o campie cu flori, nu vor sa asculte raul de primavara gonind prin vaioagele muntzilor! Acesti oameni nuse uita spre cer ca sa priveasca stelele niciodata. Daca ma intrebi pe mine, ei sunt cei mai pierdutzi!
Adevar graiti amandoi, si tu si prietena mea Andhra. Asa cred eu cel putin. Mai e totusi o categorie. A celor care viseaza atat de mult incat realitatea nu se mai distinge de vis. Despre ei nu am ajuns inca la o concluzie. Poate ei sunt cei mai fericiti :)
Post a Comment