Aveam într-un dulap puse deoparte marunţişuri adunate de mine de-a lungul timpului, jurnale, obiecte mici pe care le-am pastrat ca amintire din diverse locuri.Erau acolo şi mai multe perechi de pantofi roşii cu toc, făcuţi în întregime din lemn. Păreau pantofi de păpuşi, aveau mai multe mărimi. Am realizat brusc că una din perechi ar putea chiar să-mi vină, pentru că am piciorul foarte mic, port 36. Am inceput să caut prin gramada de pantofi unii cu numarul ăsta, în mod surprinzător toţi aveau mărimea trecută pe talpă.
Am găsit o pereche chiar 36 şi între timp se transformaseră în pantofi de piele, numai talpa rămăsese de lemn. Erau drăguţi şi sexi aşa, îmi veneau bine şi mă făceau să mă simt cumva mai atrăgătoare. Mama a venit lângă mine şi mi-a zis că nu prea sunt de calitate şi nu o să mă ţină mult, dar eu nu am băgat-o în seamă. Eram prea fericită pentru descoperirea făcută, o pereche de pantofi frumoşi de păpuşă care să-mi vină chiar mie. Poate că şi eu eram o păpuşă..
1 comment:
Nu tin sa interptretez ci sa-ti admir visele colorate. E foarte frumos ca inca mai ai o legatura atat de buna cu subconstientul tau si ca te mentii cromatica:P ca de obicei.
Sper sa te mentii mereu atat de naturala si dedicata culorilor tale. Si peste ani sa iti inveti copiii cum SA SE COLOREZE si sa-si coloreze universul in acelasi timp. >:D<
Post a Comment